Tehnologie în şcoală nu înseamnă neapărat performanţe şcolare mai bune

„Soluția la criza educației publice este mai degrabă eliminarea tehnologiei, nu creșterea utilizării ei acasă și la școală.” Această declarație a unui profesor universitar american, într-un articol publicat recent pe Psychology Today, este într-un contrast puternic cu tendințele actuale ale sistemului de educație românesc, aflat în plin proces de „reformare prin tehnologizare”.
Fără îndoială, tehnologia este văzută ca un panaceu al momentului pentru educația publică de azi. Sute de milioane de dolari sunt cheltuite pentru obtinerea de iPad-uri și alte tablete și așezarea lor în mâinile celor mai mici elevi, a notat Dr. Jim Taylor, profesor de psihologie la Universitatea din San Francisco.
Deși, evidențiază Taylor, procesul de echipare tehnică a şcolilor americane este în sine un succes, rezultatele nu se văd atât de limpede. SUA încă se situează spre mijlocul clasamentului la testele internaționale, precum PISA și TIMSS. Convingerea lui Taylor este însă că, în ciuda acestor evidențe, America nu se confruntă cu o criză a educației publice. Mai degrabă, este o criză a sărăciei care acționează ca un cerc vicios și din care mult prea mulți copii nu pot ieși. În acest context, se întreabă el, „de ce am crede că tehnologia este soluția la problemele învățământului public?”
Contrar părerii unor specialiști care susțin că tehnologia poate transforma educația prin implicarea elevilor și învățarea în ritmul lor propriu, nu există nici dovezi științifice clare că tehnologia produce rezultatele educaționale mai bune.
România, care la rândul ei are probleme la testele internaționale, se află în plină campanie de „digitizare” a educației. „Dacă trăim într-o eră digitală nu poți să nu adaptezi școala în concordanță cu această eră. Cercetările ne arată că procesul de învățare atunci când se folosesc instrumentele digitale este mult mai rapid”, a spus ministrul Remus Pricopie într-o emisiune difuzată de ProTv.
Intențiile ministrului în acest sens au fost făcute publice de mai mult timp. Practic, începând cu anul școlar următor, cei mai mici elevi ai școlii vor avea pe băncile lor manuale digitale.
Această inițiativă este acceptată cu rezerve atât de părinți, care sunt nevoiți să investească în noua tehnologie, cât și de specialiști, care întrevăd și anumite efecte negative. De exemplu, psihologii atrag atenţia asupra faptului că demersul ar trebui să funcţioneze complementar metodelor clasice de predare. „Tehnologia nu e bună sau rea în sine, depinde cum o folosim… Ea nu trebuie să interfereze cu abiliăţile copilului de a scrie frumos şi caligrafic sau de a rezolva aritmetică de bază. Dacă interferează, ne-am prăbuşit ca generaţie… “, a conchis preşedintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj, Daniel David, citat de Ziarul de Cluj.
Dacă nu aceasta este soluția ideală, atunci unde ar putea fi identificată? În opinia lui Taylor, secretul succesului constă în calitatea profesorilor care, la rândul ei, produce elevi bine pregătiți. Această constatare este confirmată de țările de top în ceea ce privește educația, precum Finlanda și Coreea de Sud, unde cei mai buni absolvenți de facultate devin profesori. O consecință firească a acestei situații este că meseria de cadru didactic este respectată și bine recompensată. Adică, exact ceea ce lipsește nu doar sistemului de educație american, ci și celui românesc.