marți, 23 iulie 2013

CUM COMBATEM NOUA ORDINE MONDIALA ?


Aflăm din ce în ce mai multe informaţii despre faţa ascunsă a politicii, despre statul totalitar planetar pregătit de către păpuşarii din umbră ai forţelor oculte ce doresc să îşi impună dictatura totală asupra umanităţii. Filme, articole, dovezi ale existenţei şi punerii în aplicare a acestor planuri diabolice, anti-divine şi anti-umane, ajung din ce în ce mai des la cunoştinţa publicului.
În acest context, o intrebare revine din ce în ce mai des pe buzele tuturor: CE PUTEM FACE !? CE POT FACE EU ? după ce am aflat toate aceste grozăvii…
În cele ce urmează, fără a avea pretenţia unei cunoaşteri absolute pe această temă, sau a unor informaţii sau apartenenţe secrete la cine ştie ce grupare anti-globalizare, vom căuta să lansăm o dezbatere constructivă, să schiţăm un plan de acţiune, o „piramidă a necesităţilor”, care să ajute la contracararea acţiunilor satanic inspirate ale celor ce urmăresc supremaţia planetară.
Nu putem face o analiză a mijloacelor şi măsurilor ce pot fi întreprinse pentru a combate ceea ce personajul principal al romanului „Caietele lui Turner” (Turner`s Diary – by William Luther Pierce alias Andrew Macdonald) denumea ZOG (Zionist Over Government), fără a analiza care este starea naţiunilor, a oamenilor cărora le este adresat apelul / îndemnul de a lupta împotriva planurilor ocultei planetare.
Fără discuţie, în ciuda avântului tehnologic fără precedent, umanitatea cunoaşte simultan o decandenţă şi o decădere a individului, relevată prin inversarea valorilor şi lipsa unor repere culturale, morale şi religioase autentice.
S-a ajuns aici datorită permanentei erodări a principalelor forţe ce stau la baza Statului: Armata, Biserica şi FAMILIA.
Aşa-zisa „emancipare a femeii” a distrus şi bruma de educaţie pe care femeia-mamă o dădea copiilor în familie, sarcina educaţională a individului în formare revenind preponderent Statului şi Mass-mediei, în detrimentul Familiei şi Bisericii.
În prezent, ne confruntăm cu o rată a analfabetismului în creştere la nivel mondial, cu o creştere a numărului de persoane bolnave, iar arta şi cultura ultimelor decenii au încetat aproape să mai producă valori care să se ridice măcar la nivelul celor din secolele trecute.
Trăim într-o epocă a decadenţei, a inversării valorilor, în care suntem învăţaţi de mici că binele, virtutea şi valorile morale sunt desuete, iar pentru a reuşi în viaţă, ni se oferă la tot pasul modele vicioase ale reuşitei prin hoţie, fraudă şi crimă.
Există unele voci care afirmă în mod perfid că rasa umană, distructivă prin excelenţă, sălbatică şi cuceritoare, va sfârşi prin a se auto-distruge împreună cu „nava cosmică” (Planeta Pământ) cu care călătoreşte prin imensitatea Universului. Aceste voci afirmă inutilitatea oricărui demers contrar, căutând să demonstreze că avem înscrise în genele noastre curzimea, nepăsarea şi dorinţa de distrugere a mediului înconjurător şi a noastră înşine ca specie.
Astfel de opinii prezintă în mod trunchiat lucrurile, omiţând să prezinte întregul adevăr despre fiinţa umană şi despre umanitate în ansamblul ei, venind în contradicţie cu adevărul revelat al Ortodoxiei, potrivit căreia omul este făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.
Nu este însă de neglijat o analiză atentă a modului în care Umanitatea a fost “ajutată“ să ajungă în starea deplorabilă în care se află în prezent.
Rădăcinile decadenţei le aflăm în zorii Francmasoneriei moderne, a perioadei revoluţiei franceze, când satanismul „luminii masonice” a lansat sloganul „cu matele ultimului popa sa spânzuram pe ultimul rege“.
Ulterior, planul de acţiune al „iluminaţilor” a fost dezvăluit lumii întregi prin celebrele „Protocoale ale Înţelepţilor Sionului”, vehement negate şi în ziua de astăzi, dar de a căror veridicitate cutremurătoare ne putem convinge comparand realităţile pe care le trăim în prezent, cu dezideratele acelui text, apărut în anul 1881 !!!
Natural, orice demers de combatere a planurilor ocultei financiare planetare nu va putea funcţiona decât potrivit principiului ce afirmă că „Binele este absenţa Răului”, după cum Întunericul nu poate exista decât în abesenţa Luminii.
De aceea, demersurile fiecărui om care doreşte să lupte împotriva instaurării Statului Planetar Totalitar constau în principal în INVERSAREA PROCESULUI DE DECADENŢĂ LA CARE INDIVIDUL ŞI SOCIETATEA SUNT SUPUŞI CLIPĂ DE CLIPĂ.
Este esenţial să înţelegem faptul că LUPTA împotriva instaurării dictaturii mondiale planetare este un concept mult mai amplu decât clasica idee a înfruntării „faţă în faţă” a doi combatanţi (sau grupuri de combatanţi – armate), finalizată cu înfrângerea – respectiv victoria unuia dintre aceştia.
LUPTA împotriva instaurării dictaturii mondiale planetare este în fapt un mod de a fi, de a trăi, o reacţie amplă şi continuă a individului, respectiv a maselor de indivizi ce au devenit conştienţi de pericolul instaurării Noii Ordini Mondiale, în scopul de a combate respectiv împiedica ca acest vis al mondializării să devină realitate – în forma dorită de forşele satanice şi demoniace care urmăresc controlul total al acestei planete.
Atragem atenţia asupra acestui aspect întrucât multe persoane care află despre realităţile ascunse ale agendei Noii Ordini Mondiale simt nevoia să facă fizic ceva, orice, pentru a-şi manifesta dezacordul/răspunsul faţă de aceste planuri.
Prima reacţie a unei persoane care dă nas în nas cu aceste realităţi, este să semneze petiţii online de protest, sau memorii, adresate sau nu cuiva anume, sau chiar să răspundă apelului de a participa la mitinguri sau adunări publice de protest pe anumite teme (care de obicei nu au un rezultat concret), rămânând cu sentimentul că a făcut „ceva” şi că părerea lui contează, căzând apoi în starea de nepăsare şi indiferenţă pe care o avea înainte de aflarea respectivei informaţii, în timp dobândind chiar o stare de blazare la primirea unor astfel de informaţii.
Tocmai de aceea considerăm necesar să dezvoltăm ideea de LUPTĂ împotriva instaurării dictaturii mondiale planetare, prin mijloace eficiente, de lungă durată, care în final să vizeze combaterea Răului Planetar reprezentat de Oculta Mondială prin transformarea în bine a oamenilor, care se va reflecta, la momentul potrivit (cand agenda Noii Ordini Mondiale – va ajunge în punctul în care va încerca impunerea făţişă a Guvernului Planetar) printr-o reacţie solidară excepţională de împotrivire a oamenilor din întreaga lume.
Se spune că „înţelpţii au o lume comună”, iar nobleţea ideilor generoase, în armonie cu Adevărul divin, transcende orice cutume sau prejudecăţi. Este necesar să devenim conştienţi că cei ce se vor solidariza în jurul unor principii de viaţă sănătoase, morale şi religioase, se vor opune Noii Ordini Mondiale indiferent de religia pe care o au.
Mai mult decât atât, trebuie înţeles faptul că nu este indiferent dacă o persoană sau un milion de persoane dintr-o populaţie anume a aflat sau “s-a trezit” la realitatea crudă a adevărurilor agendei Noii Ordini Mondiale.
Din perspectivă psihologică, oamenii, umanitatea în ansamblul ei – este conectată la un imens rezervor psihic colectiv, denumit „subconştient/inconştient colectiv” în psihologie, ce cunoaşte mai multe straturi de informaţie, şi la care grupurile de indivizi se raportează în funcţie de identitatea lor (popoare, credinţe, rase, etc.).
Dacă un grup suficient de mare de persoane dintr-o anumită comunitate dobândeşte o anumită informaţie/cunoaştere referitoare la un anumit lucru, experienţa a arătat că există o masă critică, un o proporţie matematică a membrilor comunităţii, dincolo de care această informaţie devine mai uşor de asimilat şi de către restul membrilor comunităţii respective (în special de către cei mai tineri).
Tocmai de aceea, reacţiile ce vor apare în urma acestui gen de „luptă” a cunoaşterii, vor uimi în final chiar şi pe aceia care nu cred în utilitatea unui astfel de demers.
Cum se realizează aceasta ? Vom trece la o enumerare şi analiză succintă a acestor etape şi modalităţi de luptă eficientă a individului contra Noii Ordini M ondiale:
1.INFORMAREA CORECTĂ. Reprezintă primul pas, pe care mulţi l-au făcut deja, mai mult sau mai puţin. Interesul manifestat de către indivizi faţă de cealaltă faţă, ascunsă a realităţii, este semnul inteligenţei şi al curiozităţii ce caracterizează în mod obişnuit, natural, orice fiinţă umană. Informaţiile care ne dezvăluie adevărata direcţie a societăţii şi statului, se loveşte în prima fază de neâncrederea individului, care analizează lucrurile prin comparaţie cu informaţiile asimilate anterior.
Aici apar două capcane, întreţinute prin intermediul mass-mediei de către forţele ce controlează deja de mută vreme aceste mijloace de informare/dezinformare în masă: capcana conformismului, în care individul respinge informaţiile noi, întrucât ele nu coincid cu ceea ce „crede lumea” despre realitatea cotidiană; Capcana „teoriei conspiraţiei” – potrivit căreia cei ce vehiculează astfel de infomaţii sunt nişte fantezişti, rataţi, inadaptaţi, sau chiar bolnavi psihic.
Depăşirea barajului mediatic implică un efort inteligent de a căuta, înţelege şi asimila informaţiile, prin mijloacele pe care procedeele de logică ni le pun la dispoziţie.
2. DEZVOLTAREA DISCERNĂMÂNTULUI. Odată ce am înţeles că există o faţă ascunsă a lucrurilor şi evenimentelor istorice pe care le trăim, este necesar să ne dezvoltăm capacitatea de a discerne între informaţiile false, adacadabrante şi fanteziste cu care sunt amenstecate uneori informaţiile reale referitoare la agenda Noii Ordini Mondiale şi a mijloacelor prin care se urmăreşte impunerea acestor planuri.
De multe ori, pentru ca o informaţie reală să fie discreditată şi aruncată în derizoriu, forţele oculte ce controlează mass-media, aruncă în scenă informaţii false,dar credibile, care aţâţă imaginaţia publicului. Fiind greu de controlat şi verificat, aceste „informaţii” otrăvesc minţile celor ce caută adevărul din spatele lor, deviază cautarea acestora în hăţişul steril al unor dezbateri fără noimă pe teme ce tind să aibă din ce în ce mai mică legătură cu realitatea.
Dezvoltarea discernământului presupune o analiză atentă a informaţiilor, prin compararea acestora cu alte informaţii, provenite din alte surse, verificarea lor (dacă este posibil acest lucru), şi nu în ultimul rând, analizarea lor din perspectiva realităţilor cotidiene (comparaţia dintre cauze şi efecte ne poate fi de mare ajutor în acest sens).
3. ADEZIUNEA LA VALORILE SPIRITUALE ŞI MORALE AUTENTICE.
Orice analiză a informaţiilor primite este lipsită de valoare, în lipsa unui sistem de referinţă, a unei raportări permanente la un set de valori şi principii de viaţă sănătoase, în concordanţă cu Adevărurile Evanghelice ale religiei Creştin Ortodoxe (in cazul nostru).
A „păzi” în permanenţă poruncile ce ne-au fost lăsate de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a analiza totul prin raportare la aceste principii, constituie cheia de boltă a edificării unui discernământ spiritual autentic, de natură să ne clarifice informaţiile dobândite, şi care să ne ajute în a opune o rezistenţă activă în lupta împotriva Noii Ordini Mondiale.
4. UN MOD DE VIAŢĂ SĂNĂTOS.
Nu există liniştea şi pacea, sau starea de spirit necesare unui efort susţinut în direcţia contracarării Noii Ordini Mondiale, în lipsa unei stări de sănătate înfloritoare, a fiecăruia dintre noi. Un individ bolnav, cu probleme grave de sănătate este obligat prin natura împrejurărilor să se concentreze mai mult asupra stării lui, decât asupra împrejurărilor exterioare.
Mai mult, starea de boală ne poate împiedica să acţionăm concret, eficient, atunci când va veni momentul, în vederea stopării măsurilor impuse de Guvernul Mondial din umbră. Cand ne referim la starea de boală, realizăm faptul că o mare parte a oamenilor trăiesc de cele mai multe ori în mod inconştient într-o stare de anormalitate, nesănătoasă, de boală uneori cronicizată. Din ce în ce mai mulţi oameni, tineri şi bătrâni, suferă de obezitate, boli cardiovasculare, sau deficienţe ale sistemului imunitar, nemaivorbind de explozia de cancere.
Practicarea sportului, a mişcării în aer liber, duşurile scoţiene (alternarea rapidă a apei calde cu cea rece, dimineaţa), un regim alimentar pe cât posibil lacto-vegetarian, postul alimentar, eliminarea pe cât posibil din alimentaţie a zahărului rafinat, a făinii albe şi a grăsimilor animale, renunţarea totală la fumat şi la consumul de alcool în exces, consmul alimentelor fără aditivi alimentari periculoşi pentru sănătate, eliminarea din uzul casnic (pentru prepararea alimentelor, consum sau igiena corporală) a produselor ce conţin fluoruri (apa curentă, pasta de dinţi, etc.) toate acestea ne ajută să ne menţinem o stare de sănătate excelentă.
Acest aspect este esenţial, întrucât o importantă componentă a agendei secrete a Noii Ordini Mondiale presupune îmbolnăvirea gradată a populaţiei, crearea unei dependenţe din ce în ce mai mari de produsele farmaceutice, şi chiar micşorarea numărului de locuitori ai planetei prin vaccinarea populaţiei cu vaccinuri infectate cu virusi mortali.

5. AUTODISCIPLINA. CULTIVAREA VOINŢEI
Un proverb chinezesc spune „este usor să îi învingi pe ceilalţi, dar cel mai greu este să te învingi pe tine însuţi”. Educaţia, mediul înconjurător, familia, prietenii, toate acestea constituie factori formatori ai personalităţii. O personalitate puternică, o voinţă puternică, de nezdruncinat, constituie cheia oricărei reuşite. Nu putem vorbi despre un efort consecvent, de lungă durată, pentru atingerea unui scop, mai ales cum este cel de opoziţie împotriva dictaturii planetare, dacă nu suntem capabili să ne auto-disciplinăm, să ne fortificăm voinţa, făcând din aceasta un instrument valoros al existenţei noastre. De ce este necesară o voinţă puternică ? Pentru că ea este sora cea bună a unei alte calităţi, CONSECVENŢA. Dacă astăzi citim/vizionăm/audiem informaţii cutremurătoare despre soarta ce ne este pregătită întregii umanităţi de către păpuşarii Noii Ordini Mondiale, iar mâine, din lene şi inerţie, preferăm să nu facem nimic, să nu acţionăm în nici un fel, se poate spune că deja asupra noastră tirania fiarei apocaliptice a triumfat deja, căci salvarea nu poate veni în acest caz decât din interiorul nostru, prin mobilizarea unui efort conştient extraordinar de voinţă dublat de credinţa în Dumnezeu şi în ajutorul Său, fără de care nimic nu este cu putinţă. Dacă noi nu ne vom mobiliza, şi nu vom face acel pas mic către Dumnezeu, nici Dumnezeu nu va face cei 100 de paşi către noi, întinzându-ne mâna Sa cea salvatoare. Deci, avem nevoie de voinţă, avem nevoie de auto-disciplină. Foarte mulţi oameni se autoiluzionează, menţinându-şi – datorită dorinţei de a avea un dram de respect de sine – o părere foarte bună despre ei înşişi, imaginându-şi că posedă o voinţă puternică, iar dacă nu au enunţat încă la anumite vicii, ei cred că acest lucru nu se datorează faptului că ei „nu au voinţă” să renunţe la acel obicei vătămător (chiar dacă au încercat – şi au eşuat de mai multe ori în trecut), ci datorită faptului că „nu îşi doresc încă cu adevărat” să renunţe la acel viciu. Şi astfel, viaţa trece pe lângă aceşti oameni, iar ei rămân în continuare sclavii demonilor (bunica mea îmi spunea că sunt 99 de demoni pe fiecare ţigară !!!) şi ai celor ce se îmbogăţesc din această industrie a viciilor !!!
Deci, cum putem dobândi o voinţă de fier ?! Şi voinţa, ca şi orice alte calităţi sau însuşiri trupeşti ori sufleteşti, se dezvoltă PRIN EXERCIŢIU. Acest lucru nu îl învăţăm la şcoală, desigur, căci guvernanţii noştri nu au nevoie de opozanţi puternici şi hotărâţi, ci de oameni indecişi şi slabi, şi chiar urmăresc prin toate mijloacele să ne scadă capacitatea volitivă. Spre exemplu, studii efectuate cu privire la efectul clorului (chiar şi în cantităţi mici – cum îl ingerăm prin apa clorinată de la chiuvetă) asupra organismului uman au relevat o scădere a capacităţii de concentrare a subiecţilor, diminuarea puterii de a menţine atenţia concentrată asupra unui subiect pe durate mai lungi de timp, instalarea unei stări de apatie (oboseală mentală), diminuarea capacităţii volitive, stare de inerţie şi indiferenţă. Acelaşi efect l-au relevat şi studiile privind efectele de durată ale televizorului cu tub catodic asupra omului, tubul catodic jucând rolul unui veritabil tun de electroni ce bombardează şi iradiază privitorul, afectănd câmpul electromagnetic al acestuia inclusiv prin depolarizarea câmpului electric al creierului.
Revenind la cultivarea voinţei, aceasta se face prin exerciţii simple şi repetate, care pot fi alese de fiecare în funcţie de stilul de viaţă personal. Cum se face ?
Evaluându-mi cu luciditate starea în care mă aflu, pot constata că, din punct de vedere volitiv, posed o voinţă mică, medie sau puternică. Această evaluare o fac în funcţie de acţiunile pe care le-am realizat până în prezent şi care denotă perseverenţă conştient asumată în vederea atingerii unui scop.
Dacă sunt conştient că voinţa mea actuală este mică, voi începe cu un exerciţiu de voinţă adecvat condiţiei mele, respectiv unul simplu şi de scurtă durată, pe care să fiu sigur că îl voi duce la bun sfârşit.
Spre exemplu, dacă voi constata că nu am aproape de loc voinţă, că mă simt un ratat, care nu a reuşit să ducă aproape niciodată la bun sfărşit o sarcină asumată volitiv, conştient, mă voi limita la a alege o sarcină simplă, pe o durată scurtă de timp, cum ar fi aceea de a rupe un băţ de chibrit în fiecare seară, timp de o săptămână. La început, o astfel de sarcină ne poate părea ridicolă, excesiv de uşoară şi fără nici un efect notabil. Totuşi, voinţa implică angrenarea mai multor mecanisme psihologice, printre care şi MEMORIA (ţinerea de minte) şi CONSECVENŢA (urmărirea scopului). Astfel, după primele zile, în care rupem zâmbind băţul de chibrit asumat, s-ar putea ca într-o seară, după ce ne-am băgat în pat şi am stins lumina, să ne amintim că AM UITAT să rupem băţul de chibrit din acea zi. A te ridica din pat când aproape că ţi-a venit somnul, a căuta cutia de chibrituri şi a rupe băţul respectiv, reprezintă un efort considerabil, de care cu siguranţă nu veţi mai râde. După încheierea perioadei propuse, când aţi finalizat cu succes exerciţiul volitiv conştient asumat, este necesar să conştientizaţi creşterea capacităţii volitive în fiinţa dumneavoastră, fapt care se manifestă printr-o stare de bine, euforică, de triumf chiar, asupra propriei naturi, de reuşită a unui lucru bine dus la îndeplinire. Savurarea acestei stări va duce în mod natural la consolidarea şi creşterii încrederii în sine, în voinţa dumneavoastră.
Exact ca şi un muşchi care este antrenat zilnic, voinţa se va dezvolta, va creşte, se va oţeli. Dacă, dimpotrivă, veţi face greşeala de a vă înhăma la un exerciţiu de voinţă peste puterile voastre actuale, şi veţi claca în efortul vostru de a duce la bun sfărşit acel exerciţiu, sentimentul de eşec va diminua încrederea în sine şi voinţa pe care o posedaţi, iar data următoare când vă veţi asuma o sarcină identică devenind şi mai greu să o duceţi la capăt. Aşa funcţionează lucrurile.
Istoria este plină de exemple ale marilor oameni, care au rămas în memoria colectivă a umanităţii prin caracterul lor hotărât. Alexandru Macedon, spre exemplu, obişnuia ca în tinereţe să îşi testeze voinţa impunându-şi să nu doarmă vreme de mai multe zile. Când simţea că îl cuprinde somnul, acesta ţinea în mână o sferă de metal deasupra unui lighean metalic şi se odihnea relaxându-se. Dacă îl fura somnul, mâna scăpa bila iar impactul asurzitor cu ligheanul îl trezea.
Un exemplu mult mai apropiat zilelor noastre este cel al Căpitanului, Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, care postea 3 zile pe săptămână (miercuri, joi şi vineri).
Celebrul „Ai reuşit continuă, n-ai reuşit, continnuă !!!” a fost deviza tuturor celor care au realizat ceva în viaţă prin auto-depăşire.
Este necesar ca, însufleţindu-ne din exemplul înaintaşilor noştri (exemple înălţătoare având chiar din Vieţile Sfinţilor nevoitori ai Ortodoxiei) să luăm aminte la aceste lucruri şi, „încingându-ne mijlocul cu o mare putere” şă nu mai zăbovim şi să dobândim cât mai degrabă acest minunat dar al voinţei, care nu este altceva decât darul liberului arbitru, lăsat nouă de Creator, puterea de a alege şi de a ne urma liberi acea alegere.



sursa

http://refuzimplant.blogspot.ro/search?updated-min=2009-01-01T00:00:00-08:00&updated-max=2010-01-01T00:00:00-08:00&max-results=50
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu