Criminali in serie si faptelor comise de psihopati sexuali.

Criminali in serie. Sinoptic operativ-explicativ in identificarea, capturarea si probarea faptelor comise de psihopati sexuali.

Dr. Tudorel Butoi
Fascinatia de care se “bucura” din ce in ce mai mult personalitatea psihopatica a “serial killer-ului” in spatiul investigatiei stiintifice pe de o parte, cat si incurajatoarele incercari in materia “profiler” a unor talentati psihologi si criminalisti, pe de alta parte, ne fac sa trecem in revista, intr-o abordare sintetica, o serie de opinii de specialitate cu suport in propriile noastre experiente confirmate in parte de literatura criminologica anglo-saxona.
1. Explicatii etiologice de natura psihanalitica in motivatia criminala la serial killer
Opiniind pentu definirea crimei in serie ca “reprezentand uciderea de victime disparate in timp, de la zile, saptamani, sau chiar luni intre ele, comise cu relativ acelasi mod de operare si de catre acelasi autor in functie de determinarile pulsionale imprevizibile ale dicteului sau genetic activate conjunctural”, vom considera ca:
a) Procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii in serie prin defectarea instinctualitatii de tip sexual in sensul formarii unui mecanism repetitiv(bioinstinctual), hormonal constitutional, care preseaza ciclic, determinand tensional orientarea sexuala catharsica
in directia violului cu suprimarea vietii si pe care episodic, psihopatul sexual, desi o constientizeaza critic, nu o poate controla, deturna sau stapani(motiv pentru care faptele sale sunt savarsite cu intentie directa, prevederea rezultatelor socialmente periculoase, facandu-l deplin responsabil).
In sprijinul acestor realitati constatate de noi cu prilejul propriilor noastre investigatii, gasim excelenta exemplificarea autorilor americani Robert K. Ressler si Tom Shachtman care in lucrarea mai jos citata se refera la mesajul disperat al criminalului in serie Williams Heirenes, student al Universitatii din Chicago, care cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglinda: “Pentru numele lui Dumnezeu, arestati-ma pana nu ma apuca din nou. Nu ma pot abtine!” Cat tragism!(op. cit. pag. 29).
b) Intelegerea motivatiei criminale si mai ales orientarea predictiva(din pacate nu si cu certitudine previzibila) este totusi extrem de utila in identificarea si capturarea urgenta a serial killer-ilor inainte ca acestia sa o comita din nou.
De aici importanta de exceptie a identificarii amprentei psihocomportamentale in baza careia se desprinde stiinta si arta in materie caci, din experiente proprii confirmate integral de scoala anglo-saxona, o mare parte a efortului trebuie canalizat spre intelegerea motivatiei criminalului pentru ca, “cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de ceilalti asasini. Ucigasii si violatorii nu cauta profitul, ei cauta dimpotriva, un fel de placere perversa fara doar si poate, dar pe care am putea sa o intelegem…”(op. cit. pag. 45).
c) Un serial killer este permanent motivat(se afla sub presiune tensionala orientata sexual) de frustratie repetitiva, el ramane mereu in deficit catharsic insuficient pentru ca, de fiecare data, crima cea mai recent finalizata nu reuseste sa-I satisfaca in intregime fantasmele(acest “deficit hedonic” retensioneaza relatia individului in sfera sexual motivationala, in sensul ca, din acel moment acesta proiecteaza o noua fapta, jocul fantasmelor fiind orientat catre obtinerea, de aceasta data – in proiectia sa – a catharsisului deplin). Exemplu: “La naiba, am omorat-o prea repede. Nici nu am avut timp sa profit. Trebuia sa o torturez mai mult, altfel ar fi trebuit sa fac, trebuia sa o sodomizez…etc.” Cultivat de asemenea ganduri, ucigasul isi anticipeaza deja urmatoarea victima, care de aceasta data va fi perfecta, (si asa mai departe…op. cit. pag. 41) nimic altceva, ca si fapt constatat de noi, decat perpetua si mereu iluzoria proiectie a faptuitorului serial killer, de a-si apropia realitatea criminala de propriile-i fantasme.
2. Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip organizat (de regula psihopat sexual – crime comise cu premeditare)
- capacitate de adaptare si improvitatie excelente(de regula avand un QI peste medie);
- poseda joc actoricesc(in copilarie a fost copil problema, obraznic, agresiv, cu preocupari sexuale precoce etc.);
- cauta compania altora, in grup este in largul sau;
- manifesta atitudini provocatoare, sfidatoare, de regula are servicii care cer calificare, dar pe care le paraseste repede datorita atitudinii sale conflictuale si revendicative;
- nu interiorizeaza complexe de inferioritate(subapreciaza sau sfideaza politia si expertii psihologi, crezandu-se superior, inteligent si abil);
- dezvolta simptomatologie de tip paranoic: seducator, persuasiv, creeaza legende credibile;
- de regula are relatii multiple dar putin durabile, cultivate in zona hedonist perversa, chiar masochist pe suport sexual erotic;
- in relatiile interpersonale este dispretuitor(toti sunt niste incapabili si se coalizeaza impotriva sa, el este singurul competent si are solutii la toate – laudaros si mitoman, dispune de posibilitatea de miscare avand o masina bine ingrijita);
- se adapteaza usor circumstantelor situationale;
- isi exteriorizeaza usor trairile si sentimentele;
- se profileaza ca personalitate de tip “pinotelian”, insensibila, egocentrica, imorala si agresiv-excitabila(fara simtul onoarei, rusinii si sentimentului de mila, remuscare).
- capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme(trusa premeditarii mai totdeauna prezenta – plasturi, sfori, legaturi, catuse, cagula, basma de acoperit fata, arma, cutit, etc.);
- campul faptei exprima o logica, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gandit, premeditate, menit a asigura succes, satisfactie;
- in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaza in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula, orice initiativa a denuntarii;
- in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns, sau distrus(combustie, macerare, etc.);
- isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crima;
- sterge urmele in campul faptei(amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi, dezbraca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaza, ascunde cadavrul, etc.);
- urmareste in mass-media efectele crimei (lasa uneori bilete la locul faptei, modifica locul faptei – locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis omorul – activeaza raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor – catharsis-ul vanatorului);
- stras legat de fetisuri – bijuteriile, obiectele cosmetice – sant oferite anturajului feminin apropiat – amante, prietene, sora, mama, etc.;
- violeaza si tortureaza victimele inainte de a le ucide (in crimele cu mobil sexual), motivatia fiind ca psihopatul sexual (de regula semiimpotent) cand isi loveste, sranguleaza, inteapa, martirizeaza victima, traieste sentimentul depasirii impotentei, nemaintrand frustratia incapacitatii de a o poseda;
- in mixtura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a riposta, ii exacerbeaza instinctul dominator de manipulare si depersonalizare a victimei;
- deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate: concedieri, abandonare de catre iubita, etc.;
- de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala, atunci cand comite violul, participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea vietii acesteia sau cu aceasta agonizanda;
- suprimarea vietii vicimelor se face lent, ….apare tortura cu suculente manevre de tip pervers sexual(sex oral, anal. etc.);
- impotrivirea victimei declanseaza raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.
3. Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip dezorganizat (de regula psihotic – crime comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriza)
- capacitate de adaptare si improvizatie saraca(de regula avand un IQ sub medie);
- stangaci, poate intra in panica sau chiar blocaj(paralizie) comportamental, starnind imediat suspiciunile anturajului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt psihologic;
- de regula se deplaseaza pe jos distante lungi de mers sau apeleaza la mijloace de transport;
- incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp, actioneaza stereotip;
- daca poseda autoturism, acesta este murdar, neangrijit, cu interior dezordonat(expresia personalitatii dezorganizate a autorului);
- face munci necalificate si isi pastreaza cu greu slujbele;
- traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta ruda;
- activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul esecului;
- slab scolarizat, instruit si educat, introvertit(cuminte, docil);
- traieste in izolare, crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental dezorganizat;
- nu este in stare de empatie si de exteriorizare verbala a emotiilor permanent refulate(de aici si incapacitatea sa de a fi permeabil psihoterapiilor de corectie, fiind incapabil de exercitii defulatorii prin exteriorizarea verbala a framantarilor, tensiunilor si trairilor);
- uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaza asupra sa o imagine de sine deformabila(handicap, mizerie fizica, indecenta economica), fapt care-l face sa refuze societatea si sa o nege in ura si revolta;
- campul faptei este neiteligibil, pare lipsit de logica si incoerenta;
- nu-si premediteaza(organizeaza) actiunile, atacul este brusc, spontan;
- victima este aleasa la intamplare, de regula din habitatul imediat, de foarte multe ori victima se si apara;
- criminalul depersonalizeaza victima(o ignora sau o dispretuieste), ii acopera fata, i-o mutileaza, o distruge;
- pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala – agresarea, mutilarea zonelor sexuale;
- de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei(la el “trusa de viol” fiind absenta ) iar daca totusi vine cu ea, o abandoneaza in campul faptei;
- lasa foarte multe urme in campul faptei, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara logica, calca in sange, se manjeste pe haine, abandoneaza arma crimei, isi insuseste obiecte banale cu semnificatie bizara sau infantila, pe care le abandoneaza ulterior(expresia mintii sale dezorganizate);
- haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei, amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, “haosul sau mental”;
- cadavrul este lasat la vedere prezentand multiple leziuni fara logica aparenta, dispuse preponderent in zonele sexuale: mutilari, muscaturi, eviscerari, intromisiuni de obiecte, etc.;
- locul faptei(descoperirea cadavrului)si locul crimei(locul suprimarii vietii) de regula coincid;
- poate pastra bucati, segmente de cadavru sau imbracaminte a victimei(posesii bizare);
- hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate, sunt aruncate neglijent in debarale, magazii sau sunt lasate la vedere;
- isi violeaza victima dupa ce ii suprima viata;
- suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in zona craniana sau sugrumari cu forta bratelor;
- nu il intereseaza evolutia ulterioara a evenimentelor, cercetarea scenei crimei, derularea anchetei judiciare sau reflectarea in mass-media.
4. Identificarea. Capturarea. Probatiunea.(De unde poate proveni?!)
Tipul organizat – indici orientativi
- poate proveni din familii de tip permisiv(traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii este permis – superficialitate);
- provin din randul banuitilor care comunica usor, dezinhibati, fara bariere, cu un bun coeficient empatic, duplicitar si cameleonic(cu antecedente in infractiuni marunte);
- provin din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelor;
- poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in exercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concubini sau divortati, etc.;
Tipul dezorganizat – indici orientativi
- poate trai in familii indecente economic, tatal(ca autoritate)avand slujbe nesigure
- poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica, fiind supus frecvent unor violente, pedepse corporale si umilinte;
- poate fi identificat din randul persoanelor izolate, cu experiente personale si de cuplu esuate;
- poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca: furturi marunte, distrugeri, etc.
Identificarea si probatiunea se fundamenteaza pe cercetarea la fata locului, investigatii, perchezitii si jocuri operative:
- se cauta elementele caracteristice trusei de viol: legaturi, plasturi, cagule, catuse, spray-uri paralizante, arme, etc.;
- se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica(fetisuri), bijuterii, vestimentatii, lenjerie, lenjerie, posete, cosmetice, peruci, etc.;
- se investigheaza cercul de prieteni, rude(mame, surori, amante, sotii), cerandu-se explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute(ceas, bijuterii, cosmetice, etc.);
- se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cuplu;
- se intra in memoria calculatoarelor, golindu-se informatia – auditiva, vizuala. etc.;
- se cauta scotocindu-se, sacosele, gentile de voiaj, geamantanele;
- se identifica obiecte de provenienta critica: ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii, etc.;
- in experienta personala – Stroe, Puia, Pascu, etc., exploatand un lux de corpuri delicte apartinand victimelor, toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referim;
- se identifica articole de imbracaminte uzuala: blugi, haine sport, fibre vegetale, pete(sange, sperma, sputa, fecale, etc) si manjituri;
- se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.;
BIBLIOGRAFIE:
1. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi – “Tratat universitar de psihologie judiciara-teorie si practica” – Ed. Phobos, Buc. 2004;
2. Tudorel Badea Butoi, Ioana Teodora Butoi – “Psihologia interogatoriului judiciara” – Ed. Enmar, Buc. 2002;
3. Tudorel Butoi si colaboratorii – “Victimologie – curs universitar” – Ed. Phobos, Buc. 2004;
4. Tudorel Butoi – “Psihanaliza crimei-femeia asasin” – Ed. Societ. Stiinta si Tehnica, Buc. 1996;
5. Tudorel Butoi – “Criminali in serie-psihologia crimei” – Ed. Phobos, Buc. 2003;
6. Hugo Stanb, Franz Alexander – “Le criminal et ses juges” – Edit. Gollimard, Paris 1934;
7. Michelle Foucault – “A supraveghea si pedepsi-nasterea inchisorii” – Humanitas, Buc. 1996;
8. Lane B.,Gregg W., – “Enciclopedia ucigasilor in serie” RAO International Publishing Company, 1996;
9. Ressler Robert, Sihachtman Tom – “Vanator de ucigasi”, Edit. Press, Buc. 1993;
10. Vernon Gerbert – Lieutenant Commander(Retd.), New York City Police Department – “Practical Hommicide Investigation; tactics, procedure and forensic techniques”(Third Edition).

www.badpolitics.ro sursa