Pregătiţi-vă de impact: Falimentul Greciei nu mai poate fi exclus (BCE)
Klaas Knot, membru al consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene, spune că situaţia în care Grecia nu îşi mai poate plăti datoriile nu mai poate fi exclusă. În acelaşi timp, ministrul grec de finanţe a prezentat parlamentului opţiunile pentru ţară, inclusiv un haircut de 50% pentru bănci.
BCE a exclus până acum posibilitatea ca Grecia să intre în incapacitate de plată. Însă, Klaas Knot, preşedintele Băncii Centrale a Olandei şi oficial al BCE spune că am ajuns în situaţia în care falimentul Greciei nu mai poate fi exclus, potrivit Reuters.
“Este unul dintre scenarii. Nu spun că Grecia nu o să dea faliment”, spune Knot, care adaugă că a fost multă vreme convins că falimnetul nu este necesar, “dar ştirile de la Atena sunt câteodată descurajante”.
“Toate eforturile au fost făcute pentru a preveni asta, dar acum sunt mai puţin sigur că falimentul poate fi exclus decât eram acum câteva luni”, spune guvernatorul olandez, care se întreabă şi dacă grecii înţeleg gravitatea situaţiei în care se află.
Se pare că grecii iau de acum în mod serios în calcul posibilitatea unui default controlat, prin care deţinătorilor de datorie greacă să le fie impuse pierderi de 50%. Potrivit presei elene, citată de Reuters, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos a prezentat trei scenarii pentru viitorul Greciei, inclusiv varianta de mai sus.
Scenariul de bază rămâne în continuare cel în care Grecia continuă să implemeteze măsurile de austeritate, scade deficitul şi rămâne în termenii acordului cu Troika UE/BCE/FMI, şi îşi asigură cel de-al doilea bailout de 109 miliarde euro. Deşi defaultul ar tăia la jumătate gradul de îndatorare al ţării, care va trece de 160% din PIB la sfârşitul anului, Venizelos spune că un haircut ar fi “prea periculos pentru a fi solicitat” şi că “implică acordul şi efortul coordonat al multora”.
Un haircut presupune ca băncile şi alte instituţii financiare să marcheze o pierdere de 50% pe datoria suverană grecească din bilanţuri, ceea ce le pune în pericol stabilitatea financiară, le diminuează solvabilitatea şi le pune în situaţia de a găsi mai greu finanţare. Băncile franceze, care au cea mai mare expunere pe Grecia dintre băncile străine, întâmpină astfel de dificultăţi în ultima vreme, după ce investitorii au început să considere falimentul statului grec din ce în ce mai probabil.
De asemenea, şi BCE are o expunere mare pe Grecia, pentru că a cumpărat obligaţiuni greceşti de pe piaţa secundară, şi pentru că împrumută în mod curent sectorul bancar grecesc, care nu găseşte finanţare în altă parte, cu garanţia titlurilor de stat elene.
Mai există şi riscul, în cazul în care Grecia intră în faliment, fie el şi controlat, ca şi celelalte state PIIGS să fie contaminate, problemele principale fiind acum Spania şi Italia, ţări care se împrumută încă la dobânzi rezonabile pentru că BCE le cumpără datoria.
O misiune a creditorilor instituţional s-a aflat în aceste zile la Atena pentru a evalua finanţele ţării şi pentru a-şi da acordul pentru eliberarea unei noi tranşe din împrumutul de 120 miliarde euro acordat în mai 2010, tranşă vitală pentru ca statul să îşi poată onora obligaţiile de plată în perioada următoare. Guvernul grec nu a făcut însă suficiant pentru a se încadra în ţintele de deficit, astfel că a trebuit să se angajeze la noi măsuri de austeritate, şi să promită că va tăia inclusiv din pensii şi salarii, că va disponibiliza din bugetari şi că va mări fiscalitatea.
Autor: Mihai Baniţa
“Este unul dintre scenarii. Nu spun că Grecia nu o să dea faliment”, spune Knot, care adaugă că a fost multă vreme convins că falimnetul nu este necesar, “dar ştirile de la Atena sunt câteodată descurajante”.
“Toate eforturile au fost făcute pentru a preveni asta, dar acum sunt mai puţin sigur că falimentul poate fi exclus decât eram acum câteva luni”, spune guvernatorul olandez, care se întreabă şi dacă grecii înţeleg gravitatea situaţiei în care se află.
Se pare că grecii iau de acum în mod serios în calcul posibilitatea unui default controlat, prin care deţinătorilor de datorie greacă să le fie impuse pierderi de 50%. Potrivit presei elene, citată de Reuters, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos a prezentat trei scenarii pentru viitorul Greciei, inclusiv varianta de mai sus.
Scenariul de bază rămâne în continuare cel în care Grecia continuă să implemeteze măsurile de austeritate, scade deficitul şi rămâne în termenii acordului cu Troika UE/BCE/FMI, şi îşi asigură cel de-al doilea bailout de 109 miliarde euro. Deşi defaultul ar tăia la jumătate gradul de îndatorare al ţării, care va trece de 160% din PIB la sfârşitul anului, Venizelos spune că un haircut ar fi “prea periculos pentru a fi solicitat” şi că “implică acordul şi efortul coordonat al multora”.
Un haircut presupune ca băncile şi alte instituţii financiare să marcheze o pierdere de 50% pe datoria suverană grecească din bilanţuri, ceea ce le pune în pericol stabilitatea financiară, le diminuează solvabilitatea şi le pune în situaţia de a găsi mai greu finanţare. Băncile franceze, care au cea mai mare expunere pe Grecia dintre băncile străine, întâmpină astfel de dificultăţi în ultima vreme, după ce investitorii au început să considere falimentul statului grec din ce în ce mai probabil.
De asemenea, şi BCE are o expunere mare pe Grecia, pentru că a cumpărat obligaţiuni greceşti de pe piaţa secundară, şi pentru că împrumută în mod curent sectorul bancar grecesc, care nu găseşte finanţare în altă parte, cu garanţia titlurilor de stat elene.
Mai există şi riscul, în cazul în care Grecia intră în faliment, fie el şi controlat, ca şi celelalte state PIIGS să fie contaminate, problemele principale fiind acum Spania şi Italia, ţări care se împrumută încă la dobânzi rezonabile pentru că BCE le cumpără datoria.
O misiune a creditorilor instituţional s-a aflat în aceste zile la Atena pentru a evalua finanţele ţării şi pentru a-şi da acordul pentru eliberarea unei noi tranşe din împrumutul de 120 miliarde euro acordat în mai 2010, tranşă vitală pentru ca statul să îşi poată onora obligaţiile de plată în perioada următoare. Guvernul grec nu a făcut însă suficiant pentru a se încadra în ţintele de deficit, astfel că a trebuit să se angajeze la noi măsuri de austeritate, şi să promită că va tăia inclusiv din pensii şi salarii, că va disponibiliza din bugetari şi că va mări fiscalitatea.
Update 14:51Acţiunile băncilor din Grecia scad puternic la bursă
Acţiunile băncilor din Grecia au deschis în scădere puternică sesiunea bursieră de vineri, în urma informaţiilor apărute în presă conform cărora una din opţiunile în criza datoriei va fi o intrare ordonată în incapacitate de plată.Acţiunile băncilor elene au scăzut vineri la bursa de la Atena cu 5,2%, spre deosebire de acţiunile marilor bănci europene, care înregistrau creşteri de aproximativ 1,5%. "Investitorii cred că acordul stabilit la summitul UE din 21 iulie este mort şi în locul acestuia sunt avansate scenarii privind intrarea în incapacitate de plată. Faptul că intrarea în incapacitate de plată va fi sau nu ordonată nu are nicio importanţă pentru deţinătorii de acţiune bancare elene", a declarat un analist din Atena. Două publicaţii elene au anunţat vineri că Evangelos Venizelos a prezentat autorităţilor opţiuni privind criza datoriei, inclusiv intrarea ordonată în incapacitate de plată sau implementarea celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară convenit cu UE, FMI şi BCE.Autor: Mihai Baniţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu